Am scris un articol pentru Succes Personal, despre scenariile de viata ale femeilor. In continuare aveti un fragment. Restul il gasiti aici
In mod clasic, se presupune ca un barbat “trebuie sa fie” rational, productiv si munctior, dar nu se presupune ca trebuie sa fie emotional, conectat la propriile sentimente sau iubitor. Pe de alta parte, o femeie nu se presupune ca trebuie sa gandeasca rational, sa fie echilibrata ori puternica. In schimb ea ar trebui sa-l intregeasca pe barbatul cu care este in relatie printr-un surplus de sentimente si emotii, care lui ii lipsesc, iar el – barbatul are grija de afaceri in locul ei. Acestea, bineinteles, sunt extreme ale rolurilor barbatilor si femeilor. Evident nu toata lumea se incadreaza in aceste tipare, insa, in general, oamenii tind sa se defineasca pe sine in termenii pe care societatea ii promoveaza ca apartinand femeilor sau barbatilor.
Una dintre cele mai nefaste consecinte ale acestui tipar invatat despre rolurile barbatilor sau femeilor, este lipsa pe care acestea o induc oamenilor care le limiteaza potentialul lor de a deveni persoane intregi. Aceasta lipsa se refera la mitul arhicunoscut al jumatatilor pereche. Iar ceea ce se intampla cel mai adesea este sentimentul de vid, sau de a fi incomplet pe care-l resimte cineva atunci cand nu are partener de viata. Aceasta credinta a intregirii persoanei doar prin intermediul sufletului pereche ne face sa cautam implinirea in persoana de sex opus, si in plus fata de lipsa pe care o resimt, acesti oameni se considera mai putin adecvati pentru ca nu au o relatie.
Femeile sunt programate pentru a fi jumatatea complementara a barbatului. Mai precis, barbatii sunt jumatati incomplete pe care, se presupune, ca femeile trebuie sa le intregeasca ori sa le completeze – si nu vice versa. Femeile sunt invatate sa fie adaptabile. De asemenea sunt incurajate sa fie bune ingrijitoare. Este meseria lor sa cresca copii, sa aiba grija de alti oameni (in special de barbatul “lor”) si sa fie ocrotitoare. Nu sunt incurajate ori sustinute sa aibe un Adult puternic (starea Eului care se ocupa de gandirea logica, rationala). Este acceptabil ca o femeie sa nu se priceapa la mecanica, ori matematica pentru ca nu “trebuie” sa gandeasca logic si rational. De fapt, pentru ca ea sa indeplineasca rolul de asistent sau “prietena” a barbatului si pentru a promova voluntariatul si munca casnica gratuita, este important pentru femei ca ele sa nu-si dezvolte Adultul. La fel de necesar, in acest context este sa aiba internalizata o voce critica, care s-o readuca pe drum atunci cand se abate.
